Penultimul Janis

Baruletul cu miros indoielnic a devenit pe parcursul unui an de zile un oarecare lacas in care imi torn energiile si banutii si ma rasplateste prompt cu o dispozitie fucking awesome. DAR!!! Ca orice alt lucru (bun, rau sau plictisitor de neuru), scumpa de Janis si-a epuizat vocea care imi viola timpanul si ma facea sa o vizitez cu sfintenie. Amu vreo 2 ore imi sticam vocea acompaniindu-l pe Imi in Nebunul de alb. Excelent spectacol, atmosfera boema cu aere pseudointelectuale.
Rahat se intampla si in seara asta am ivatat despre buruieni. Cresc usurel, tiptil si silentios. Al dumneavoastra domn (adica eu), precum un copil tamp care vede o planta verde pentru prima data se bucura (look how shiny) ca tine ceva viu in mana. Cool! Buruiana este o planta cu varii vitamine si valori nutritive care isi indeplineste aproape biblic rolul de hranire. Right?
Ok, ok... you caught me. E o metafora "bine gandita" despre femei. Pentru ca alt subiect e borderline plictisitor, despre asta voi scrie si daca va intereseaza date tehnice despre ultimul Toshiba QuadCore nu cititi ce trebuie. Bottom line: Ghinion with the ladyes (actually just one). Prin bucatica cu buruiana am surprins polaritatea situatiei. Cred. Nu stiu. Nu-mi pasa. Noroc ca Pandora a mai avut atata coordonare ochi-mana incat sa isi aplice o palma si sa inchida cutiuta la timp pentru ca tzantarul anorexic care ne mai ridica dimineata din pat, sa ramana blocat in ceafa constiintei si sa ne mai dea cata un picior in anus din cand in cand.